S-a scris mult în pandemie, avem noroc. Nu știu dacă oamenii au și citit direct proporțional, pentru că am sentimentul că prietenia cu cartea și în general relația oamenilor cu cartea s-a deteriorat, cumva. Poate greșesc, dar parcă se citește mai puțin, mai pe fugă, uneori doar pentru a bifa titlurile, în detrimentul împrietenirii pe îndelete cu cărțile, cu autorii lor, cu poveștile lor. Mă trezesc uneori cu câte un teanc de cărți pe noptieră uitându-se la mine cu reproș parcă, pentru prea lunga așteptare. Adesea renunț la somn ca să le fac dreptate, dar îmi lipsește acut detașarea de...

O urmăresc de puțin timp pe Ramona Boldizsar, iar impresia pe care mi-a făcut-o este aceea a unui om incapabil de răutate. Un om bun, dar nu prost de bun, nu bleg de bun. (În fiecare sâmbătă citește poeme și vocea ei este tot a unui om bun: prietenoasă, caldă, fluidă.) Acut. Dacă ar trebui musai să găsesc un singur cuvânt pentru volumul ei de debut, Nimic nu e în neregulă cu mine, acesta ar fi cuvântul: acut. M-am întâlnit cu o poezie curajoasă. Să te expui în toată vulnerabilitatea ta, fie și într-o carte, e un act de curaj. ”din când în...

Jordan Bernt Peterson este profesor de psihologie la Universitatea din Toronto, psiholog clinician, devenit o personalitate publică la sfârșitul anilor 2010 datorită opiniilor sale conservatoare asupra problemelor culturale și politice ale vremii. În cartea sa Maps of  Meaning,  o carte complexă, cu argumente susținute de neuroștiința emoțiilor, de științele cognitive, cu trimiteri  la Jung, Freud, Nietzsche, Soljenițîn, Dostoievski, Eliade, Piaget, Frye, Jordan Peterson creează un cadru larg în care încearcă să înțeleagă temele universale ale mitologiei, explicând în ce fel diversele civilizații au creat legende care au ajutat omenirea să gestioneze dezordinea, să cartografieze haosul în care suntem aruncați de la...

Călătoream într-o zi cu pași mici și ochi mari în Direcția 9, adulmecând după poezie, când deodată am dat de  Drumul către coperta patru. Corneliu O. Rodeanu era un nume nou pentru mine, așa că am luat-o la pas. Poezie cu o mireasmă discretă, îmbietoare, în culori temperate, exact pe gustul meu, pentru că pe mine hiperosmia mă împiedică să zăbovesc asupra poeziei care invadează aerul cu parfumuri puternice, stridente, care anulează orice alte miresme, silindu-te să respiri doar aerul ei emfatic. Smerenia cu care mi se prezentaseră cele câteva poeme citite mi-au stârnit cu adevărat interesul și cum n-am găsit...