Emiscu - Arcadia Solum
1357
post-template-default,single,single-post,postid-1357,single-format-standard,bridge-core-2.3.9,qode-page-transition-enabled,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode_grid_1300,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-27.1,qode-theme-bridge,disabled_footer_top,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.7.0,vc_responsive

Emiscu

– Alma, hai la masă!
– Ce mâncăm? Supă albă?
– Supă roșie.
– Nu veau.
– Fără mofturi la masă, da?
– Nu fac moftui, dal nu mănânc.
– De ce?
– Pentu că m-am înghiășat. Tebuie să fac spolt. Unu, doi, trei, patiu! Unu, doi, tei, patiu!
Am lăsat-o în pace să facă sport, iar eu mi-am mâncat supa de roșii și-mi pregăteam felul doi.
– Cala, ăla e șnițel? Veau și eu.
– Păi nu ziceai că ești grasă și trebuie să faci sport?
– Am făcut, măi Cala! Uite, m-am dezghiășat deja!

***

– Cala, mi-ai făcut poftă de sete, dă-mi și mie sticla cu apă!

***

– Alma, hai să ne pregătim de culcare!
– Nu pot.
– De ce?
– Am de făcut o acțiune suplimentală.

***

I-am explicat la sfârșitul lui decembrie că în curând se va termina anul 2020 și va începe un an nou. Că în perioada asta oamenii își amintesc de ce au făcut în anul care a trecut și-și propun să realizeze lucruri noi, sau să le facă mai bine pe cele încercate în anul precedent.

– Tu ce-ți propui să faci în anul 2021?
– Îmi piopun să fac patiu ani.

***

– Alma, iar ai scăpat un pârț?
– Da, ched că am o iăceală de pâlțui.

***

Are alocate zilnic 20 de minute în care poate să vadă, la televizor sau pe tabletă, una sau două povești. Într-una din zile n-a vrut să închidă de bună voie televizorul, a insistat să mai vadă una. Am negociat că dacă se uită la două povești într-o zi, în următoarea nu mai are voie deloc la TV. A acceptat. Bun înțeles că în ziua următoare a cerut poveste, crezând că eu am uitat. I-am amintit că a fost decizia ei și că trebuie să respecte înțelegerea. N-a comentat. După câteva minute m-a abordat:
– Cala, m-am întistat și ție nici nu-ți pasă. Uite la ochii mei: vezi ce tiști sunt?
– De ce sunt triști?
– Că n-au la ce să se uite.

(Relax, nu i-am dat voie la TV :D)

***

Azi a venit cu o diplomă de la grădiniță.
– Pentru ce ai primit diploma?
– Pentru că am ascultat despe un poet.
– Care poet?
– Emi… stai să mă uit pe listă… (diplomă)
– E, m, i, n, e, s, c, u…. Emiscu!
– Eminescu.
– Da, Eminescu. El mai avea niște fiați. Dal nu știu câți. Și mai avea și niște păsăiele caie voiau să doalmă.
– Ți-a plăcut poezia lui, Somnoroase păsărele?
– Nu. Mie mi-a plăcut doal un pic mama, că eia cu pene galbene și albaste.

Domnule Eminescu, puteai să scrii și dumneata niște poezii mai acătării. Dar dacă tot n-ai făcut-o, odihnește-te în pace mai departe!

Nu sunt comentarii

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.