Ceilalți americani - Arcadia Solum
1397
post-template-default,single,single-post,postid-1397,single-format-standard,bridge-core-2.3.9,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode_grid_1300,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-22.4,qode-theme-bridge,disabled_footer_top,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.2.0,vc_responsive

Ceilalți americani

Laila Lalami este o scriitoare și profesoară marocană, născută în Rabat.  Este licențiată a Facultății de Litere, secțiunea Engleză, a Universității Mohamed V din Rabat. În 1990 a primit o bursă British Council pentru a studia în Anglia, unde a absolvit un master în lingvistică la University College London. După absolvire s-a întors în Maroc și a lucrat pentru scurt timp ca jurnalist. Actualmente locuiește în SUA.

Prima ei carte, o colecție de nuvele, Hope and Other Dangerous Pursuits, a fost publicată în 2005 și urmărește soarta a patru imigranți marocani care încearcă să traverseze strâmtoarea Gibraltar pe o barcă de salvare, care se răstoarnă în larg.

Ceilalți americani explorează fenomenul imigrării și a regăsirii identității urmărind istoria a nouă personaje ale căror povești se împletesc în jurul unui accident mortal cu autor necunoscut, petrecut în Yucca Valley, California.

Crima care se petrece este de fapt un pretext menit să țină cititorul legat de carte, pentru a avea ocazia să privească acest eveniment, pe rând, prin ochii fiecărui personaj: sentimentul de pierdere trăit de soția și cele două fiice ale victimei, provocarea de a rezolva un caz greu, căreia trebuie să-i facă față polițistul, remușcările trăite de martorul tăcut al accidentului, sacrificiul unui tată care ia vina fiului asupra sa.

Paradoxal, deși afli încă de pe prima pagină că a murit, victima accidentului ia parte la narațiune,  spunându-și povestea:  ”visul american” trăit de un marocan licențiat în filozofie, care emigrează în Statele Unite fără să-și fi dorit acest lucru, forțat de conjunctura politică.

Romanul, deși unul de ficțiune, permite exprimarea unor adevăruri într-un fel în care non-ficțiunea n-o poate face, pentru că ea se ocupă mai mult de fapte decât de adevărul din spatele lor.

Cartea nu respectă regula unei narațiuni clasice, luând o poveste din punctul A și ducând-o în punctul Z, ci adunând și împletind fragmente din experiența fiecarui personaj, în ordinea de care are nevoie autoarea pentru a conduce cititorul spre soluționarea crimei, dar silindu-l pe acesta să se implice, să nu rămână neutru, să încerce să înțeleagă ce trăiește cel care este ”din afară”, care este diferit, să guste simțămintele intime ale imigrantului.

”Habar nu ai ce spun, așa că le imiți felul de-a merge, de-a râde și, în cele din urmă, de-a vorbi. Devii o maimuță perfectă. Și vine și ziua în care mergi la școală, tu știi deja alfabetul, ridici mâna și dai răspunsul corect de fiecare dată. De-acum nu mai ești o maimuță. Acum ești o focă de la circ.”

”Voia să arate impecabil de parcă orice ieșire în lumea largă – în lumea albilor – era un test pe care, într-o zi, putea să nu-l treacă dacă nu era atent.”

Fiecare personaj are propria experiență, un motiv diferit pentru care a ajuns în America, iar experiența intimă a minoritarului imigrant descrisă de Lalami va schimba pespectiva băștinașului majoritar, care niciodată n-a încălțat mocasinii dezrădăcinatului, a celui care nu se mai simte în siguranță, care a pierdut sentimentul de ”acasă”, care trebuie să îmbrățișeze o nouă cultură, să învețe o nouă limbă, să înceapă o nouă viață.

Ceilalți americani este o poveste parțial polițistă, parțial psiho-sociologică, este povestea dramei tăcute a celor alienați, o poveste despre excluziune, rasism, discriminare. Și despre dragoste.

2 comentarii
  • Iulia Olatiu
    Postat la 15:55h, 30 ianuarie Răspunde

    Si? Ti-a plãcut?

  • arcadiasolum
    Postat la 19:01h, 31 ianuarie Răspunde

    Chestia asta cu plăcutul e cumva relativă. De obicei categorisesc cărțile după câștig, dacă pot să spun astfel.
    A meritat să investesc timp, bani, într-o carte? Mi-a adus ea ceva bun? O perspectivă nouă? O idee? O lămurire? Mi-a deschis o fereastră prin care n-am mai privit până acum?
    E drept că, așa cum spui, sunt și cărți pe care merită să le citești fie și numai pentru frumusețea înșiruirii cuvintelor, a imaginilor, a încântării pe care ți-o produce lectura însăși. Ca să răspund la întrebarea ta, da, cartea aceasta a meritat investiția, fără să mă impresioneze prin scriitură. 🙂

Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.